Parul, definitie si structura

Parul este format dintr-o parte numita tija, situata in afara epidermului, asezata oblic fata de suprafata pielii, si o parte situata in dermul profund si hipoderm numita radacina. Radacina se termina cu o formatiune sferica numita bulb care cuprinde in interiorul sau tesut conjunctiv bogat vascularizat numit pupila. In totalitate, radacina este invelita intr-o teaca de natura epiteliala si o teaca de natura conjunctiva, care formeaza foliculul pilos.

Firele de par au ca anexe glandele sebacee si cate un muschi erector (ridicator), ansamblu numit aparat pilo-sebaceu.

Exista mai multe tipuri de fire de par. La fat firul de par este scurt, subtire si hipopigmentat, iar la adult se intilneste parul matur cu caracteristicile dependente de rasa, sex, starea de sanatate si ereditate.

Dispozitia firelor de par este de asemenea variabila, in pielea corpului exista intre 200—300 foliculi pilosi pe cm2 iar pe brate 40 foliculi pilosi pe cm2. Numarul foliculilor, indiferent de regiune, este constant, in sensul ca fiecare individ se naste cu un numar de foliculi, care vor fi activi sau inactivi la adult.

Cresterea parului, care se realizeaza numai in foliculii pilo-sebacei, se desfasoara cu o viteza de 0,1—0,4 mm/zi. Aceasta crestere este dependenta de o serie de factori: vascularizatia foliculilor, sistemul nervos vegetativ si central, glandele corticosuprarenale, hipofiza si starea de functionalitate a glandelor sebacee.

Firul de par are o evolutie ciclica, cu perioade succesive de crestere si stagnare. In mod normal, din pielea capului cad aproximativ 100 de fire de par pe zi. Atunci cind foliculul pilos isi pierde vitalitatea, prin perturbarea sau alterarea papilei, firul de par cade fara sa se mai regenereze.